joi, 6 martie 2014

cautarea submisivului sau iluzia realitatii

Inconstient cautam submisivul. In orice. Sa primim confirmari, sa ne inconjuram de oameni care ne accepta neconditionat, sa stam intr-o balta calduta in care sa nu ne punem intrebari. Acceptam sa fim niste catei ai lui Pavlov, fara simt critic. Familiaritatea ne da un sentiment de bine, atat de bine incat ne afundam in el fara sa ne punem intrebari. Pana la proba contrarie. Si trezirea e de cele mai multe ori violenta, cu ruperi de ego. 

Ignoranta e fericire pana devine certitudine. Maturitatea incepe atunci cand realizam ca nu mai suntem in balta calduta in care ne faceam siesta pana nu demult. Ca locul nostru nu mai e acolo si ca din motive numai de noi stiute, vrem sa ne scuturam de noroi si sa iesim la lumina, sa taiem cordonul ombilical si sa incepem sa respiram pe cont propriu. Lectiile sunt date cu un scop. Fie e karma, fie e doar un training mai intens, cu scopul de a te cunoste pe tine insuti si de a te perfectiona. Asa ca accepta lectia si nu te intreba de ce  tocmai tu o primesti.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu